Share
Explore

Cât și cum ne influențează conținutul viața

Fake news, impactul pe care îl au asupra noastră și un apel la jurnalism (măcar puțin) etic
În anumite aspecte, profunde, noi, oamenii, am rămas la fel de mii de ani. Există de când lumea persoane care vor să înșele, să mintă și oameni care vor să facă bine. Diferența este că în vremurile actuale aceste apucături sunt facilitate și amplificate de tehnologie.

Printre toate lucrurile pe care ni le-a oferit internetul (multe bune, altele mai puțin) este și acela că dintr-o dată ne-am trezit că oricine poate să spună orice, fără să își asume sau să fie tras la răspundere pentru asta. Și nu numai că poate să spună orice prostie, dar democratizarea publicității - oricine poate acum să facă Facebook, Google, YT, Instagram etc. ADS cu costuri mici - a însemnat că aceste aberații să poată ajunge instant la sute, mii, milioane de consumatori.

Companiile de tehnologie globale au făcut prea puține lucruri că să încerce să înțeleagă acest fenomen și să îl stopeze în vreun fel (nici nu mai contează motivele). Facebook încă se face că plouă când este întrebat de amplificarea fake news-ului prin platformă iar Google începe să ia decizii în privința asta. Poate prea mici, poate prea târziu.

Între timp, cei care nu au nici cea mai mică urmă de valori morale debitează lucruri pe internet fără să-i deranjeze nimeni.

Lucruri care sunt luate de bune de cititorii mai puțin
cultivați
în ale internetului (printre care părinți, bunici și apropiați de-ai noștri).


Situația curentă

Când unele din cele mai mari site-uri de știri din Romania se hotărăsc să prezinte o știre cât se poate de normală într-un mod apocaliptic, unii oameni sunt cuprinși de panică și încep să ia decizii pripite.

Așa se face că anunțul de acum 4 săptămâni al oficialilor Austrieci că încep o campanie de conștientizare și pregătire a populației cu privire la un potențial
- (care estimează ei că ar fi iminent în următorii 5 ani) unele dintre cele mai mari site-uri de știri din România (și nu numai) au prezentat știrea într-un mod exagerat, cu titluri cancanistice.


Cum arată câteva din ele:

CAPITAL:


DCNEWS:


Impactul pe care știrea l-a avut în rândul populației este major:

Screen Shot 2021-11-04 at 15.13.50.png


Informația distribuită pe site-ul Antenei 3 a avut peste 20.000 de interactiuni.
Cotidianul: „Austria avertizeaza: Urmeaza o pana de curent la nivel european” - 3.099 de share-uri.
Opinia Timisoarei: „Avertisment de Blackout. Pana de curent in toata Europa: Nu se pune problema daca se va intampla, ci cand. Ce trebuie să aveti in casa” - 398 de share-uri.
Observator: „Europa, la un pas sa ramana in bezna totala zile in sir. Austria se pregateste de un blackout. Efectele ar fi devastatoare” - 1.824 de share-uri.
Capital: „Blackout” in Europa! Pană de curent uriasă. Armata a intervenit deja: Pregatiti-vă - 1.275 de share-uri.
Antena 3: „Europa ar putea ramane fara curent electric intre o zi si o săptămână. Armata din Austria pregateste populatia pentru un „blackout” masiv” - 6.266 de share-uri.
B1TV: „Blackout – ce faci atunci cand totul s-a oprit? Pregatiri pentru o pana de curent catastrofala” - 768 de share-uri.
Realitatea.net: „O pana de curent uriasa ameninta Europa – Avertisment sumbru”


Cum arată de fapt știrea de la care a pornit totul:


Cum ne impactează fake news

Așa arată interesul utilizatorilor în
Pentru
generator de curent
în 3 noiembrie versus ultima lună. A crescut de 4-5 ori. Oameni care s-au speriat și au început să caute soluții de supraviețuire în cazul unui eventual blackout.


Screen Shot 2021-11-04 at 09.12.31.png

Și nu doar interesul a crescut, ci și consumul. Dacă ne uităm la un retailer online vedem că a avut vanzări de generatoare în valoare de 14.000 RON în ultimele zile comparativ cu 0 în ultima lună. Acum înmulțiți asta cu zeci/sute de retailerii care vând generatoare online și offline.

Screen Shot 2021-11-04 at 00.11.51.png

Vești bune pentru unii marketeri care profită de moment, vești triste pentru cei care încă speră la mai bine.


Fake news, ignoranța sau rea-voință?

este un model mental care afirmă „nu atribui niciodată răutății ceea ce poate fi explicat prin ignoranță sau prostie”.

Dacă am aplică acest model mental am concluziona că acești pseudo-jurnaliști sunt slab pregătiți și ignoranți - nu au bagajul profesional necesar să caute o informație în mai multe surse pentru a o verifică.

Cele de mai jos mă fac să cred că sunt de fapt rău-intenționați și orientați spre beneficiul propriu, imediat. Ei știu foarte bine care este realitatea, știu exact ce butoane să apese pentru a genera panică, dar aleg conștient să o prezinte într-un mod alterat pentru a atrage cât mai multe click-uri.

Dacă ne uităm la cine a scris aceste articole, pe niciun site nu găsim autorii cu numele lor real.

Articolul de pe Antena 3 este scris de o anume Georgiana Adam.

Screen Shot 2021-11-04 at 15.42.19.png


Se pare că Georgiana Adam este specialistă în căței, horoscop dar și în domeniul financiar.

Screen Shot 2021-11-04 at 00.53.34.png

Dacă o cautăm pe Georgiana Adam pe Google, ea nu există.

Screen Shot 2021-11-04 at 15.44.30.png

Este un pseudonim sub care cineva scrie articole Fake news pe Antena 3.

Nici pe Linkedin nu avem foarte mare succes.

Screen Shot 2021-11-04 at 15.45.42.png

Mai mult, numele pare a fi
împrumutat
de la adevărata jurnalistă Georgiana Adam care scrie, printre altele, și pentru Financial Times
.

Același rezultat îl avem și dacă o căutăm pe
de la Capital și pe
de la DCNEWS.

3X Georgiana - coincidență sau sunt atât de siguri că nu vor păți nimic încât ne rad în față?

Asta în timp
sunt târâți prin tribunaluri pentru investigațiile pe care le fac iar
sunt bătuți și umiliți pe unde sunt prinși.


Cum fac alții

În New Yourk Times găsești o pagină de bio cu fotografia, numele și o scurtă poveste pentru fiecare scriitor.

Screen Shot 2021-11-03 at 23.26.53.png


Dacă o căutăm pe Sară Bahr pe Google, pe lângă toate publicațiile pentru care scrie o să îi găsim și toate profilurile de pe rețelele de socializare.

Screen Shot 2021-11-10 at 00.45.44.png


La fel și pentru
de la
,
de la
,
de la
și mulți, mulți alții.


Problema fundamentală

Problema fundamentală este că aceste comportamente nu numai că nu sunt controlate, reglementate sau penalizate în vreun fel, ele sunt încurajate. Sunt încurajate prin recompense. Aceste articole
sunt recompensate cu click-uri, views, shares și rank-uri de top în Google. Recompensă și validarea ajung și la jurnalist dar și la cei care decid politicile, strategiile și target-urile publicațiilor.

spunea că “It is difficult to get a man to understand something when his salary depends upon his not understanding it.”

Cu alte cuvinte, e dificil să îi facem pe acești pseudo-jurnaliști să înțeleagă că ceea ce fac este greșit când salariul lor depinde de neînțelegerea/ignoranța lor.

Dar asta se întâmplă și la case mai mari. În deja
, simplul fapt că angajații aveau targeturi de vânzări foarte mari și erau puternic recompensați în a le atinge i-a făcut să
deschidă milioane de depozite și carduri de credit false în numele clienților băncii, fără acordul acestora
.

Lucrurile care au dus la acest rezultat, aproape de necrezut, au fost, în diagnosticul specialiștilor:

Remindere constante cu obiectivele agresive - Incă din 2010, Wells Fargo a impus angajaților săi obiective de vânzări extrem de agresive. Mai exact, li s-a spus să vândă cel puțîn opt conturi fiecărui client, în comparație cu o medie de trei conturi cu 10 ani mai devreme.
Trișatul situațional - sugerează că un comportament etic nu se referă la cine ești sau la valorile pe care le deții. Comportamentul este adesea dictat de situația în care ești când iei decizia. Acest lucru face ca înșelăciunea să se întâmple mai mult în unele situații decât în altele.
Trișatul este contagios -
spun că dacă vedem pe altcineva din echipa noastră trișând la un test, este foarte probabil să facem și noi același lucru. Mărul putrezit...

O alăturare nefericită de circumstanțe?


Expertiză, Autoritate, Încredere

Încă din 2019 Google a lansat algoritmul
(Expertise, Authoritativeness and Trustworthiness) care vrea să adreseze fix această problemă.

Update-ul E-A-T vizează
conținutul care este scris și afișat de persoane sau entități care nu au expertiză, autoritate și încredere într-un anumit domeniu.

După ani întregi în care fiecare putea să își expună părerea pe internet despre un anumit topic (fără să aibă neapărat și expertiză sau autoritate în topicul respectiv), Google a decis că vrea să le limiteze audiență la care pot ajunge prin a face mai greu să ajungi pe primele poziții pe topicul respectiv.

De exemplu, dacă eu aș fi scris un articol despre
beneficiile vitaminei C
acum 2 ani, cu minime cunoștințe și resurse SEO aș fi putut ajunge în prima pagină, chiar pe primele poziții pentru această căutare. Cu toate că nu am nici-o pregătire în domeniu.

Problema asta începe să devină periculoasă atunci când vorbim de conținut care ne poate impacta calitatea vieții - conținut medical, financiar etc. Google îl numește
your money or your life (YMYL) content.

Până mai demult nu era greu să găsim conținut de la tot felul de site-uri obscure cu scriitori anonimi care ne recomandau cum să avem grijă de sănătatea noastră, de finanțe, de copii etc.

Prin E-A-T Google face mai greu pentru cei care se află în situația asta să mai ajungă la atâția oameni.

În schimb, dacă eu aș scrie un articol despre SEO sau Content Marketing aș fi foarte îndreptățit să pot ajunge în prima pagină Google, pentru că
.

La fel se întâmplă și cu site-urile de e-commerce care nu demonstrează încredere - nu au menționată firma care operează magazinul, termenii și condițiile, politici de plata și retur etc.

În exemplu de mai sus vedem de fapt că aproape orice fel de conținut ne poate impacta într-un fel sau altul. Așa că până să aibă ceilalți grijă de noi, haideți mai bine să începem singuri.

Pentru aprofundat cum funcționează E-A-T:


Jurnalismul etic

Poate că nu suntem noi experți în ce înseamnă jurnalism etic dar câteva lucruri sunt de bun simț:

Jurnaliştii ar trebui:
Să-și asume responsabilitatea pentru acuratețea muncii lor. Să verifice informațiile înainte de a le difuza. Să folosească surse ori de câte ori este posibil.
Să își amintească permanent că nici viteză, nici formatul nu scuză inexactitatea.
Să explice audiențelor alegerile și procesele etice. Să încurajeze dialogul cu publicul despre practicile jurnalistice, acoperirea și conținutul știrilor.
Să răspundă rapid la intrebările despre acuratețe, claritate și corectitudine.
....


Greu însă de făcut atunci când nici măcar nu îți semnezi știrea cu numele real.


Ce putem noi să facem

În așteptarea unor vremuri mai bune, noi, cititorii, putem măcar:
Să nu mai citim conținutul care nu specifică autorul și/sau sursele
Să ne alegem unul sau mai multe proiecte care fac jurnalism independent și etic și să îi susținem

La Upswing, pentru că vrem să susținem publicațiile care își respectă cititorii și practică un jurnalism etic, vrem să facem 10 audituri SEO (E-A-T) gratis site-urilor de știri care au încercat să deconspire această știre falsă. Trimiteți-ne un email pe hi@upswing.ro dacă reprezentați un astfel de site.


Exemple pozitive

În tot acest val de
știri false
am găsit și câteva site-uri care au încercat să deconspire toată situația. Ei sunt unii dintre cei pe care aș vrea să îi ajutăm așa că dacă ne citesc sau sunt persoane care ne citesc și pot ajunge la ei, îi rog să ne scrie.


Want to print your doc?
This is not the way.
Try clicking the ⋯ next to your doc name or using a keyboard shortcut (
CtrlP
) instead.